Raspunsul nostru,
CENTRUL LDICAR EU – ANGLIA, CARDIFF
Pres. Veronica Boboc
LLM International Trade Law UWE Bristol
Catre
Grupul de State împotriva Corupţiei
Group of States against Corruption
Chestionar de evaluare GRECO – Prevenirea coruptiei privind membrii Parlamentului, judecatori si procurori
GRECO evaluation questionnaire - Prevent corruption of MPs, judges and prosecutors
PRINCIPALELE ASPECTE CARE VOR FI EVALUATE DE GRECO
MEMBRII PARLAMENTULUI
Transparenţa procesului legislativ – procedura de consultare publică, nivelul de transparenţă privind compunerea şi activitatea comitetelor parlamentare, transparenţa dezbaterilor parlamentare;
Consultare publica
Ideii de democratie reprezentativa i s-a alaturat aceea de democratie participativa la nivelul Parlamentului. In aceasta teorie cetatenii au liber acces la puterea legislativa si executiva. Comparand cu sistemul de guvernare britanic, in cel romanesc nu exista si conceptia de patrundere a cetateanului la puterea judiciara [juratii – Marea Britanie].
In ce priveste puterea legislativa s-a incercat modelul altor state din UE. In brosura sa – material de referinta in a oglindi progresul Parlamentului in directia consultarii publice, la Concluzii pagina 33 ultimul paragraf si-a exprimat clar pozitia: lasa un drum deschis ONG-urilor in a deveni ele insele instrumente de implicare a cetateanului in procesul legislativ, asadar...nu are deloc o traiectorie exacta si in calitatea sa de organ legislator nici nu a trasat vreo modalitate coercitiva de implementare a ideii de consultare publica.
Pot fi consultanti : expertii, factorii interesati si publicul larg, se mai stabileste aici. In continuare se evidentiaza ca in Romania publicul larg este privit ca o entitate ce ,,nu poate fi implicat in progresul legislativdecat in cazuri exceptionale,, [pagina 11 din brosura http://www.apd.ro/files/publicatii/brosura_parlament_deschis2.pdf] dar ceea ce ne intereseaza atunci cand vorbim de consultare publica e insusi acest public care e o insumare de indivizi cu aspiratiile si sistemele lor de valori. Din nou comparand cu modelul britanic, cetatenii aici sunt elemente cheie si nu se poate trece peste opinia lor in cazuri de rutina si nicidecum in cazuri exceptionale...[Citizen Jury].
Si aceasta este o dovada a contextului ce ne e oferit in Romania pornind de la reprezentantii nostri in jos, la cetateni, gasim o devalorizare si dezumanizare daca am compara cu alte state din Uniunea Europeana care au atins apogeul lor de dezvoltare, si petru aceasta gasim ca singura solutie pentru salvgardare e insasi trezirea constiintei romanesti in alesii nostri, unicul mod de eradicare a coruptiei. De aceea ar fi de prisos sa mentionam acele cateva legi care nu sunt in fapt cadru legal pentru dreptul la consultarea publica al cetatenilor: Legea 52/2003, 544/2001, OG 27/2002.
Principii etice şi norme de conduită – mecanismele de monitorizare a aplicării acestor standarde;
Nu exista un mecanism de monitorizare a aplicarii acestor principii dinauntrul Parlamentului, desi acesta este primul pas in directia depistarii cazurilor de coruptie si cele mai eficiente, din nou se pune accentul pe instrumente externe si nu mijloacele proprii.
Conflictele de interese – mecanismele şi procedurile de gestionare a conflictelor de interese;
La data de 31 martie 2011, Agenția Națională de Integritate (A.N.I.)
și Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea
Achizițiilor Publice (A.N.R.M.A.P.) au semnat un Protocol de
colaborare între cele două instituții. În baza protocolului semnat,
cele două instituţii îşi vor pune la dispoziţie date şi informaţii
obţinute în cursul derulării activităţilor specifice, referitoare la potenţialele situaţii de conflict de interese, precum şi potenţialele situaţii de incompatibilitate.
Aceste masuri de cooperare intre instrumentele publice de lupta impotriva coruptiei exprima o maniera improprie de coercitie gandindu-ne la necesitatea de a crea un real cadru judiciar de desfasurare pentru activarea obiectivelor acestor doua institutii considerand lipsa puterii ANI in instante. ANI pune accentual in activitatea sa [raport iunie 2011- pag 21] doar pe o munca de informare, seminarii si alte intruniri. Primul lucru care ar trebui schimbat in activitatea ANI este puterea de a interveni in instante intr-un mod direct. Insa lui ANI inca i se mai incearca modificarea statutului juridic si a competentelor, iar Guvernul sub mari presiuni interne si externe incepe cooperarea cu acest instrument.
Interdicţii sau restricţii privind desfăşurarea anumitor activităţi – acceptarea cadourilor, deţinerea unor alte funcţii, contactul cu terţii care ar putea încerca să influenţeze deciziile, utilizarea informaţiilor confidenţiale şi a resurselor publice;
Parlamentul European a votat in iulie 2011 ridicarea imunitatii eurodeputatului roman Adrian Severin, ca urmare a scandalului "mita pentru amendamente" declansat in luna martie de jurnalistii de la "The Sunday Times". Din pacate exista multi demnitari in Parlamentul Romaniei care isi bazeaza activitatea din plin pe asemenea acte de coruptie, iar detinerea de activitati incompatibile cu rangul demnitarilor este la ordinea zilei. Activitatea anticoruptie in cadrul Parlamentului constituie o noutate. Activitatea anticoruptie in cadrul ANI si DNA constituie o indatorire. Trebuie cert trecut de la vechea abordare a delegarii altuia la aceea de preluare a sarcinii in cadrul propriu de desfasurare al fiecarei institutii publice in institutiile reprezentative cum e Parlamentul si in cele locale, optica rasturnata a abordarii sectoriale. Introducerea consilierilor de etica si de integritate este necesara nu doar in MAI si administratie, ci mai ales prezenta modelului de etica trebuie sa se faca in chiar Parlamentul Romaniei.
Declararea averilor, a veniturilor, a responsabilităţilor şi a intereselor şi mecanismele de aplicare a sancţiunilor;
ANI in ultimul raport de activitate a punctat ca numarul cel mai mare de vizitatori ai site-ului institutiei a fost observat la accesarea informatiilor privind averile demnitarilor. In perioada aprilie –iunie 2011 e notabila lipsa eficientei ANI care declara ca are doar 2 dosare pe rol privind confiscarea averilor demnitarilor, si acelea ne intrebam in ce stadiu anume se afla daca nu cumva datorita reflectiei asupra sansei de izbanda pe fortele proprii ANI s-a decis ca nu s-ar mai recomanda continuarea demersurilor. De notat experienta altor state, asadar din 8 septembrie, declaraţiile de avere ale deputaţilor spanioli sunt accesibile pe site-ul Adunării deputaţilor şi al Senatului., "interesul" cetăţenilor a provocat blocajul parţial al site-ului timp de câteva ore, această iniţiativă constituie un exerciţiu de transparenţă "necesar şi elementar", dar care ar trebui să se extindă la toate funcţiile care depind de bugetul public, "începând cu familia regală şi până la consilierii municipali ai fiecărei primării". In privinta Romaniei, trebuie parcurs la transparenta totala in mod identic cu o reala implicare a ANI si incisivitate in nu doar dezvaluirea averilor ilicite , cat mai ales in solutionarea corecta in instante a acestor dosare. Tragerea la raspundere trebuie sa se faca si corespunzator, insa Romania nu poate inca sa isi combata fenomenul coruptiei decat la un nivel de propaganda. Dovada e si ineficienta implementarii Strategiei Anticoruptie 2008 care nu si-a adancit sursele de motivatie in realitatea imediata si inca are o baza pur teoretica. Nu in ultimul rand, lui ANI încă îi este negat un instrument important: nu poate lua parte direct la procedurile din instanţă, atunci când este vorba de dosare referitoare la confiscarea bunurilor. Trebuie să procedeze prin intermediul Comisiilor de pe lângă Curţile de Apel conform hotărârii Curţii Constituţionale. În plus, faptele penale identificate de ANI sunt solutionate de serviciile obisnuite de parchet si nu de DNA.
Nu in ultimul rand, atunci cand in Constituţia României la Articolele 44/8 şi 44/9 se foloseşte termenul de „averea dobândită licit” se interpretează uneori într-un mod care nu acoperă nici o îmbogăţire nejustificată [ Raportul de evaluare privind implementarea SNA 2005-2007 pag 86]
Conştientizarea.
Aceasta se constituie din singurul atribut care trebuie foarte mult subliniat in societatea romaneasca: trezirea constiintei. Faptul ca e poate necesara o reeducare la nivel etic si moral, si nu una de ordinul diplomelor. Ca unicul mod de raliere la standardele statelor din UE este poate si o simplista solutie a apelului la bunul simt si a uitarii incetatenitului acum mod de a arunca cu piatra in celalalt. Asemanator asa cum s-a constatat in studiile de observare a implementarii strategiei de anticoruptie, nu e eficienta arborarea deja obsesiva a preocuparii asupra coruptiei din Romania. Trebuie facuta o constientizare, iar aceasta in conditiile date dinspre societatea civila – ONG-uri inspre clasa politica deoarece aceasta are predominanta iar echilibrul puterilor in statul roman e grav contrabalansat dinspre justitie si executiv inspre legislativ. In aceasta idee trebuie renuntat la inflatia de legi cu imposibilitatea inerenta de aplicare la subiectii de drept, si trecut la principiile etice si morale care sunt fundamentul si izvoarele noastre de drept. Sistemul de drept britanic isi bazeaza coercitia pe cutume si obiceiuri, pe legile nescrise. Cetatenii romani e necesar sa fie pusi in situatia inedita pentru ei de a crede in aceste legi si a le aplica intr-un mod implicit, ajungand la o asemenea performanta de a exprima ei insisi aceste legi in tot ceea ce fac. In aceasta idee reprezentantii lor parlamentari trebuie sa fie modele de integritate si sa inspire la randul lor pentru a crea un mediu adecvat de incredere pentru socetatea civila . In concluzie societatea civila prin ONG-uri poate face cel mai bine acest lucru de constientizare. LDICAR Lugoj duce o campanie de constientizare de 21 de ani, fiind un promovator de frunte al luptei anticoruptie prin centrele sale. Centrul LDICAR Cardiff se poate constitui ca un liant de comunicare in aceasta directie cu societatea britanica.
JUDECATORI SI PROCURORI
- Transparenţa şi obiectivitatea procedurilor de recrutare şi promovare a procurorilor şi judecătorilor (inclusiv măsurile de prevenire a corupţiei în acest proces, precum şi criteriile de evaluare a integrităţii ca standard de comportament şi criteriu de evaluare profesională);
Nu exista nici o cale de verificare a modului cum se evalueaza integritatea- certitudine a transparentei. O altă deficienţă semnalată de organizaţii ale societăţii civile este vechimea actuală impusă pentru magistraţii care acced la funcţii de conducere, soluţia propusă fiind de reducere a anilor de activitate necesari pentru a promova şi a fi numit în funcţiile de conducere. Desi au fost promovate nu au fost si eficiente măsuri care introduc incompatibilităţi între calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi funcţiile de conducere la instanţe şi parchete. De asemenea, s-au mai propus măsuri cu privire la transparentizarea procesului de evaluare a magistraţilor şi cu privire la elaborarea şi publicarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unui raport anual privind activitatea proprie. Insa in realitate aceste masuri nu au avut si finalul dorit.
- Managementul dosarelor şi procedurile judiciare – evaluarea eficienţei mecanismelor de prevenire a corupţiei existente, garanţiile privind soluţionarea cu celeritate a cauzelor, specificitatea procedurilor care nu se desfăşoară în mod public;
Sunt vizate spre modificare: H.G. nr. 79/2010 privind Comisia de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei,
H.G. nr. 1346/2007 privind aprobarea Planului de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei.
E vizata transmiterea de către instanţele de judecată în format electronic a hotărârilor de
judecată definitive pronunţate în dosarele de competent DNA si publicarea acestora pe site-ul DNA, respectand regulile privind protectia datelor personale. Consolidarea controlului efectiv şi nemijlocit al procurorului asupra activităţii de investigare şi cercetare penală efectuată de poliţia judiciară are ca progres înregistrat Legea nr. 356/200619 de modificare a Codului de Procedură Penală prevede consolidarea controlului procurorului cu privire la activitatea de cercetare penală.
Aplicarea principiilor etice şi a regulilor de comportament – accent pe măsurile pentru aplicarea acestor norme, mecanismele de consiliere, formarea profesională;
Diseminarea Codului Deontologic actualizat s-a facut in 15 Curţi de Apel şi prin alte metode, cele două coduri au fost publicate pe pagina de internet a CSM şi în Monitorul Oficial. În urma Ordinului nr. 4742 din 23 mai 2005 al CSM, judecătorilor şi procurorilor li s-a predat, pe bază de semnătură, o copie a noului Cod Deontologic care a fost afişat în locuri vizibile. O campanie de conştientizare a fost organizată în Galaţi, Constanţa, Bacău, Tulcea, Paşcani, Piatra Neamţ, Suceava, Iaşi şi Bucureşti (21 – 27 iunie 2005) şi Piteşti, Craiova,etc. E necesar ca aceste norme etice sa fie asimilate si nu doar lecturate, iar membrii din conducere sa se constituie modele morale pentru ceilalti si la polul opus sa se regaseasca instrumente de consiliere si formare profesionala prin reprezentanti- consilieri care sa asigure o perfectionare continua pe baza Coului Deontologic.
ALTE ASPECTELE GRAVE DIN SISTEMUL JUDICIAR ROMANESC
Măsuri pentru reducerea oportunităţilor de apariţie a conflictelor de interese, analiza tipologiilor cazurilor de conflict de interese specifice sistemului judiciar, procedurile de management al conflictelor de interese;Restricţii privind desfăşurarea anumitor activităţi – managementul incompatibilităţilor prevăzute de codurile de procedură, regulile privind acceptarea cadourilor, exercitarea altor profesii, deţinerea de interese financiare (acţiuni, obligaţiuni sau alte instrumente financiare), ocuparea anumitor funcţii după încetarea activităţii de magistrat; regulile privind comunicarea cu terţii în afara procedurilor judiciare, reguli privind utilizarea informaţiilor confidenţiale;Declararea averilor, a veniturilor, a responsabilităţilor şi a intereselor şi mecanismele de aplicare a sancţiunilor;
Consolidarea controlului efectiv şi nemijlocit al procurorului asupra activităţii de
investigare şi cercetare penală efectuată de poliţia judiciară are urmatoarele progrese înregistrate:
Legea nr. 356/200619 de modificare a Codului de Procedură Penală prevede consolidarea
controlului procurorului cu privire la activitatea de cercetare penală.
Ofiţerii de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Procurorului General al
PICCJ. A fost instituită o nouă procedură de numire: ofiţerii de poliţie judiciară sunt numiţi
de Ministrul Administraţiei şi Internelor, cu avizul Procurorului General al PICCJ.
Retragerea avizului atrage după sine excluderea ofiţerilor de poliţie judiciară din rândurileforţelor de poliţie judiciară. Cu toate acestea se inregistreaza multe cazuri de coruptie care denota faptul ca masurile mentionate sunt doar in teorie si nu aplicate in practica, in continuare exista un numar covarsitor de incompatibilitati, iar exemplul Bistrita Nasaud este unul elocvent. Faptul ca in continuare se permite acordarea de cadouri nici nu mai este de actualitate avand in vedere ca de fapt se vehiculeaza sume mari de bani in buzunarele magistratilor, iar scenariul este acela ca o cauza uneori se judeca in familie si din pacate incompatibilitatile sunt complet uitate alaturi de teama pedepsei prevazute pentru infractiunea de luare de mita.
In contextual in care o cauza se judeca o multime de ani de zile, masura luata de limitare a caii in instant a unei cause este inca total ineficienta. O cauza poate suporta multe decizii contradictorii desi existand un singur obiect al acesteia si aceleasi parti si hotarari cu autoritate de lucru judecat. Singura modalitate pentru cineva devine interventia la CEDO unde coruptia nu isi mai gaseste locul.
President
LDICAR EU- CARDIFF UK HEAD OFFICE
Boboc Veronica Aura
***********************************************************************************
Centrul LDICAR-ENGLAND – face parte din organizatia neguvernamentala LDICAR-EUROPA cu sediul central in Romania – Lugoj care are statut juridic si dupa modificarea in instanta judecatoreasca va completa STSTUTUL cu inscriere tuturor cetatenilor europeni care doresc sa devina membri voluntari ai organizatiei cu o taxa de inscriere de 5 lire si o cotizatie lunara de 1 lira.
ROLUL SI MISIUNEA LDICAR-EUROPA
1.Prevenirea şi stoparea corupţiei şi abuzurilor din România si Europa
2. Educarea civică a cetăţeanului în spiritul democraţiei şi a Statului de drept
3. Acordarea de consultanţă gratuită cetăţenilor de către specialiştii noştri în diverse domenii: juridic, legislaţia muncii, protecţie socială, agricultură, etc.
4. Organizaţia acţionează ca urmare a unor sesizări sau petiţii scrise şi semnate care se inregistreaza la Centrul LDICAR-ENGLAND , făcând investigaţii pentru a afla adevarul la cele sesizate.(comisii de investigaţii pe domenii).
5.În urma investigaţiilor se întocmeşte un DOSAR care este analizat de conducerea Centrului coordonator împreună cu juriştii şi avo-caţii noştri.
6.În consecinţă se fac sesizări scrise sau deplasări la nivelul instituţiilor implicate sau forurilor tutelare ale acestora: Ministere, Guvern, Parlament, Preşedinţie sau Curtea Europeană a Drepturilor Omului si institutiile UE.
7.Petitiile si sesizarile trimise de Centrul LDICAR-ENGLAND catre institutiile respective va avea antet, cu numar de inregistrare,cu stampila si semnatura Presedeintelui si a Secretarului Centrului LDICAR-ENGLAND.
8.Atat membri Centrului LDICAR-ENGLAND precum si orice cetatean european se va putea adresa in scris Centrului LDICAR-ENGLAND cu problemele sesizate si va primi un raspuns privind modul de rezolvare.
9.In functie de problema sesizata se va informa despre raspunsurile primite de la institutiile respective si cu o ADEVERINTA – eliberata de Centrul LDICAR-ENGLAND se va putea ca raspunsul sa fie folosit de persoana sesizata.
10. Centrul LDICAR-ENGLAND va putea sa-i reprezinte pe membri si cetatenii care solicita in instantele din Romania si la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
11.In functie de problema sesizata Centrul LDICAR-ENGLAND va calcula si minimul necesar in onorariu care sa fie platit de comun acord cu membru LDICAR sau cu cetatenul si i se va elibera o chitanta cu suma depusa.
